NGC 2997

NGC 2997 Morișca sudică în ceața Căii Lactee

În direcția constelației sudice Mașina Pneumatică, la o distanță de circa treizeci-patruzeci de milioane de ani-lumină de noi, se află un univers-insulă măreț: galaxia NGC 2997 din Mașina Pneumatică.

Se deschide aproape exact spre linia noastră de vedere, ca o morișcă cosmică rafinată, dezvăluind două brațe spiralate perfect simetrice. Întreaga galaxie are un diametru de peste 120.000 de ani-lumină; roiuri de stele-gigant tinere și albastre, regiuni roz de formare stelară și benzi întunecate de praf se împletesc în brațele spiralate, alcătuind o pânză interstelară plină de viață. Dar această imagine ascunde încă un strat al poveștii cosmice.

Vastul nor roșiatic și palid care învăluie împrejurimile lui NGC 2997 nu provine, de fapt, din această galaxie îndepărtată, ci aparține propriei noastre Căi Lactee – acea pâclă interstelară Hα extrem de slabă, care plutește dincolo de marginea discului galactic. Asemenea unui văl cosmic semitransparent, ea atârnă tăcută între noi și galaxia îndepărtată, permițând acestei fotografii să înregistreze deopotrivă existența a „două scări cosmice”.

Aici este leagănul nașterii stelelor. Nucleul lui NGC 2997 este înconjurat de vaști nori de hidrogen ionizat, iar pe brațele sale spiralate sunt răspândite roiuri strălucitoare și gaz luminos, dând întregii galaxii o tentă albastru-roz blândă, dar plină de energie. Masa sa este de circa o sută de miliarde de ori masa Soarelui, fiind cel mai strălucitor membru al grupului său de galaxii; în jurul ei mai gravitează câteva zeci de galaxii pitice, ceea ce arată că se află într-un colț activ și animat al universului.

În ultimii mai bine de douăzeci de ani, în această galaxie au fost deja înregistrate două explozii de supernovă, ca niște bătăi de ritm lovite chiar de mâna universului, dovadă că, până astăzi, ea continuă să dea naștere cu putere unor vieți noi. Cercetările au arătat de asemenea că NGC 2997 posedă un câmp magnetic spiralat, ordonat și frumos, care ghidează în tăcere norii de gaz să se rotească, să colapseze și, în cele din urmă, să aprindă, una câte una, stele nou-născute.
De la ESO până la Telescopul Spațial Hubble, nenumărate observatoare mari au privit această bijuterie a cerului sudic. Iar acum, ea apare și ea, în tăcere, în această lucrare.

De o parte, o galaxie aflată la treizeci de milioane de ani-lumină; de cealaltă parte, șoapta propriei noastre Căi Lactee – cele două se întâlnesc în același cadru.

ASA500N
FLI Proline 16803
DDM85
Astrodon LRGBHa 50 mm
Lx10, Rx11, Gx10, Bx9, Hax20, 600s
Timp total de integrare: 10 ore
Locație: Chilescope